Dolomit

Dolomit

Dolomitul e un mineral care face parte din grupa carbonatilor, descoperit in anul 1971, de francezul Dolomieu al carui nume l`a si preluat . Dolomitul se gaseste de obicei in locurile cu marmura, in locurile in care apa are un continut mai mare de magneziu si se infiltreaza prin calcar si in filoanele hidrotermale.

Dolomitul cristalizeaza de obicei sub forma unor cristale masive in forma de romb, si poate sa fie intalnit sub diverse culori, in general alb si incolor dar s`a gasit si dolomit de culoare roz sau portocaliu.

In ceea ce priveste duritatea pe scara Mohs nu este un mineral dur se foloseste chiar si la bijuterii, are o duritate intre 3-4 iar in Romania se intalneste in cantitati mai mari in muntii din zona Maramuresului.

Disten

Disten

Distenul e un silicat din grupa neosilicatilor anhidri, denumirea sa din punct de vedere chimic fiind, silicat de aluminiu. Numele mineralului disten provine de la un cuvant de origine greaca, compus din “dis”, care inseamna dublu si “stenos” care vine de la rezistent. Se formeaza de obicei in sisturile cristaline si apare in combinatie deseori, cu granatul sau mica.

In ceea ce priveste modul de cristalizare, e format in general din cristale tabulare, formand chiar si macle cu unghiuri de 60 grade si destul de rar se intalnesc agregate radiare. In ceea ce priveste culoarea, e albastru deschis sau verder dar mai poate aparea si disten galben, mai rar incolor.

In ceea ce priveste duritatea pe scara Mohs este un mineral dur, are o duritate intre 6-7 iar in Romania se intalneste in cantitati mai mari in muntii Fagaras sau Lotrului dar si in zona Dobrogei. Este utilizat in ceramica si chiar ca piatra semipretioasa, dar, doar cristalele frumos colorate si transparente.

Diamant

Diamant

Diamant

Mineralul diamant este un element nativ, o piatra pretioasa formata din carbon. Se intalneste in rocile magmatice si se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. Denumirea diamantului provine de la cuvantul grec adamas care inseamna invincibil si se refera la duritatea mineralului.

Apare sub forma de cristale octaedrice, dodecaedrice sau cubice. In ceea ce priveste culoarea, mineralul diamant poate sa fie incolor, galben, verde, albastru si chiar negru.

In ceea ce priveste duritatea, diamantul este cel mai dur mineral pe scara Mohs si are valoarea 10, insolubil in acid si fluorescent la lumina ultravioleta. Este folosit ca piatra pretioasa in bijuterii si la prelucrarea sticlei.

Calcit

Calcit

Calcitul face parte dintr`o grupa importanta de minerale si ia nastere atunci cand un compus format din carbon si oxigen se combina cu metalele , ca de exemplu calciu, fier sau magneziu. In aceasta categorie a calcitului se incadreaza cateva minerale foarte frumoase mai ales din punct de vedere al culorilor cu care sunt inzestrate, minerale de tipul rodcrozitului (o gama variata de culori de la rosu pana la roz) , sideritul (galben , galben spre portocaliu) sau calcitele de diferite culori de la roz pana la albastru.

Calcitul se gaseste in cantiati mari in natura iar din punct de vedere al cristalizarii, apare sub diverse forme de mase sau cristale colorate de la alb , galben, portocaliu sau alb galbui , pana la verde , roz sau albastru. Una dintre cele mai importante varietati de calcit este spatul de Islanda.

In ceea ce priveste duritate pe scara Mohs, calcitul nu este un mineral dur , cu o duritate de 3 dar impresioneaza prin alte caracteristici , forma de cristalizare sau diversitatea culorilor sub care poate fi intalnit (calcita roz, calcita albastra, calcita portocalie, calcita cu colti etc.).

Calcedonie

Calcedonie

Calcedonia apartine clasei oxizilor acizi si din punct de vedere chimic este definita ca fiind un bioxid de siliciu. Numele mineralului vine din Grecia de la orasul Khalkedon.

Se gaseste sub forma de agregate nodulare sau cruste cu dungi neregulate uneori concentrice de culori diferite cu structura fibroasa, care alterneaza cu benzi ce au o structura microgranulara. In functie de acestea, calcedoniile au fot impartite in mai multe grupe:
- jasp
- agat
- piatra de sange
- onixul
- prasul etc.
Fiecare din aceste varietati de calcedonie are o culoare diferita, calcedonia fiind unul din mineralele care impresioneaza in primul rand prin multitudinea de culori sub care poate sa apara, rosu, rosu maroniu, galben portocaliu, albastru sau chiar verde.

Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, calcedonia e un mineral dur, are valoarea 7 iar din punct de vedere al utilizarii, fiind o piatra semipretioasa, varietatiile frumos colorate sunt folosite ca pietre pentru bijuterii, dar se mai foloseste si in laborator sau in ceasornicarii.

Celestina

Celestina

Celestina face parte din grupa sulfatilor si se mai numeste si sulfat de strontiu. Se formeaza in filoane hidrotermale sau in cavitatile rocilor vulcanice unde apare in combinatie cu blenda sau galena sau cateodata mai apare in rocile bogate in carbonati, in asociatie cu dolomitul si calcitul. Denumirea celestinei vine din latina de la cuvantul celestis care inseamna ceresc si se refera la nuanta de albastru a mineralului care se aseamana cu cea a cerului senin.

Se gaseste sub forma de cristale prismatice cateodata tubulare si in mod frecvent sub forma de agregate granulare. In ceea ce priveste culoarea, celestina se remarca cel mai des prin culoarea sa albastra, albastru-pal , dar se caracterizeaza si prin alte culori, alb-laptos chiar incolor.

Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, celestina are o duritate de 3-3.5, uneori fiind fluorescenta la lampa cu ultraviolete si chiar termoluminescenta, pentru ca, coloreaza flacara in rosu caramin.

Calcopirita

Calcopirita

Ou de calcopirita

Calcopirita e un mineral din grupa sulfurilor si e denumite chimic, sulfura dubla de cupru si fier. Numele mineralului calcopirita provine din greaca de la cuvantul chalcos= cupru+piros= foc. Se formeaza de obicei in filoane hidrotermale sau metasomatic cu rocile carbonatice iar in urma reactiei cu diferiti acizi formeaza fosfati, arseniati etc.

In ceea ce priveste cristalizarea, calcopirita apare sub forma unor mase compacte, mase reniforme, sau chiar sub forma unor ciorchini. In ceea ce priveste culoarea de obicei este galbuie, galben inchis.

Pe scara Mohs are o valoare intre 5 si 6 deci, calcopirita e un mineral destul de dur. In Romania s-a gasit calcopirita in foarte multe zone, printre care: Baia Sprie, Cavnic, Nistru, Rodna, Deva, Sacaramb, Oravita, Dognecea, Crucea, Rodna, Baia de Arama etc. Calcopirita este folosita ca si minereu de cupru.

cuart/cristal de stanca

Cuart | Cristal de stanca

Cuart

Mineralul cuart (cristal de stanca) e un oxid care face parte din grupa siliciului, denumit chimic si bioxid de siliciu. Cuartul e unul din mineralele cele mai comune existente in interiorul scoartei terestre si se gaseste in aproape toate tipurile de roci si minereuri: metamorfice, magmatice, acide, pegmatite, sedimentare si in filoanele hidrotermale.

In ceea ce priveste cristalizarea mineralului cuart, cuartul e intalnit sub forma de cristale solitare idiomatice, cristale hexagonale bipiramidate, cristale aciculare sau fibroase dar si sub forma de agregate si mase cristaline. In ceea ce priveste culoarea, cuartul este de obicei incolor, dar din cauza faptului ca intra in contact cu alte elemente poate deveni violet, galben, maroniu sau chiar roz, din aceasta cauza apar si urmatoarele varietati de cuart:
- ametist (violet)
- citrin (galben)
- prasen (verde)
- cuart roz
- cuart fumuriu
- aventurin
- ochi de tigru etc.

Cuartul e un mineral dur si are pe scara Mohs o valoare de 7, prezinta luciu sticlos si e insolubil in acizi. Cuartul se gaseste in Europa, Africa, America de Sud, America de Nord sau Asia iar cele mai frumos colorate varietati de cuart, provin de la mina Gerais din Brazilia. In Romania cuart se gaseste in toate formatiunile geologice dar cele mai interesante cristale, atat din punct de vedere al culorii, cat si al formei, se gasesc in Muntii Apuseni, Banat sau la Baia Sprie etc.

Cuartul colorat frumos sau transparent, e prelucrat si se foloseste la fabricarea unor pandantive sau in bijuterii. Cristalul de stanca in schimb e folosit in optica si la fabricarea instrumentelor medicale in timp ce Cuartul comun e utilizat in industria ceramica sau in industria sticlei.

Baritina

Baritina (barita)

Baritina, sau prin traducere “spat greu”, e un mineral care face parte din grupa sulfatilor fiind un sulfat al bariului, cu o densitate mare si foarte grea pentru un mineral care nu face parte din grupa metalelor. In ceea ce priveste modul de cristalizare, baritina cristalizeaza sub mai multe forme de la crisale lamelare subtiri, pana la placi sau manunchiuri sub forma de frunzulite.

Din punct de vedere al coloritului , baritina se poate gasi in diverse culori , de la incolor (mai rar) la alb galbui, galben, albastru , rosu si rosu spre portocaliu (datorita incluziunilor de realgar) si chiar negru (incluziuni de natura organica, urme de pirita). Duritatea pe scara Mohs este intre 3-3.5 iar unele din cele mai frumoase exponate din lume se gasesc in Romania , la minele din zona Maramuresului.

Beril

Beril

Berilul face parte din grupa silicatilor iar denumirea sa chimica este alumosilicat de beriliu. Se formeaza in filoanele pegmatitice in rocile granitice si chiar si in filoanele hidrotermale la temperaturi ridicate.

In ceea ce priveste cristalizarea e un mineral care apare sub forma de prisme hexagonale si mai rar sub forma de mase granulare sau compacte. Ca si culoare, variaza de la alb cu diferite nuante de cenusiu galbui sau verzui, pana la verde chiar albastru-verzui.

Cristalele de beril au diferite denumiri in functie de culoare:
-cele roz se numesc marganit
-cele albastre, acvamarin
-cele galben transparente, heliodor
-cele verzi, smarald

Are o duritate mare pe scara Mohs, intre 7.5 si 8, e insolubil in acid iar unele varietati sunt fluorescente la lumia ultravioleta. E folosit de obicei in fabricarea nor materiale rezistente la coroziune (la avioane) si de asemenea cristalele pot sa fie prelucrate de bijutieri.

Bornit

Bornit

Bornitul face parte din categoria sulfurilor si este o sulfura de cupru si fier, numele acestui mineral fiind dat dupa mineralogul austriac I. von Born. Se formeaza in filoanele hidrotermale si se gaseste asociat deseori cu calcopirita si uneori cu argint sau prin proces metasomatic (proces de inlocuire a moleculelor unui mineral cu molecule ale altele noi) in zonele in care se afla zacaminte de cupru si apare in asociatie cu malachitul.

Este un mineral casant si pe scara Mohs are o valoare a duritatii de 3. In Romania se gaseste in asociere cu sisturile cristaline la Bucova, Ciclova Montana sau Moldova Noua si reprezinta un important minereu de cupru.

Bauxita

Bauxita

Bauxita este o roca sedimentara care e formata din geluri si agregate cristaline de hidroxizi de aluminiu in proportie de pana la 75% si restul apa. Dupa mineralele care intra in compozitia sa, bauxita se imparte in:
- bauxita diasporica
- bauxita boehmitica
- bauxita gibbsitica etc.

Se gaseste sub forma de mase de diverse forme, pamantoase sau compacte iar din punct de vedere al culorii apare sub diferite nuante de galben, rosu sau maro si chiar alba. Se formeaza in regiunile clade prin alterarea rocilor care contin mult aluminiu in compozitia lor. In Romania s-a gasit in Muntii Apuseni ca produs rezidual pe calcar si in Carpatii Orientali.

E insolubila in acid si e o sursa importanta de obtinere a aluminiului fiind folosita deseori si in industria chimica.